Ghicitoarea REframe *4
Răspuns: Când socotești greșit Nu te-ai putut abține. Recunoaște! Mult succes la următoarea provocare! Cunoști o ghicitoare buclucașă? Trimite-ne-o pe contact@reframethinking.com și noi te recompensăm cu jocuri inspirate...
În anul 2006, vara, pe vremea când eram în vacanță (de student), mă sună prietena mea cea mai bună, Simona și mă invită dezinvolt în Cehia la un training de dezvoltare personală. Ea mai fusese, eu habar nu aveam despre ce va fi vorba. Recunosc că am avut anumite rețineri dar ea m-a încurajat zicându-mi că o să fie bine și că o să-mi placă, că o să descopăr tineri din mai multe țări. M-a convins repede. Am plecat. Nu puteam înțelege atunci contextul mare. A fost primul meu training și surprinzător singurul în care la final am fost întrebat dacă nu aș vrea să devin trainer. După acea experiență au urmat altele și altele, în ultimii 9 ani.
Printre lucrurile foarte frumoase din lumea aceasta se află și procesul cunoașterii de sine. Când pornești motoarele și ești dispus să te vezi cu adevărat deja ai câștigat un prim punct. Odată ce aflii cine ești, cum te raportezi la realitatea din jur, ce prețuiești, cum comunici, ce conexiuni creezi și pe ce criterii, ce frici și plăceri ai, de ce alegi ceva și nu altceva, lucrurile încep să devină tot mai clare în tine și devii precum un râu de munte: limpede și curat. Cu cât ești mai răbdător și deschis cu propria persoană cu atât vei avea ocazia să descoperii părțile bune și pe cele mai puțin bune. În momentul când te hotărăști să te privești fără măști intrii în rezonanță cu tine, cel care ești, autentic. De acolo încep revelațiile și tot de acolo și evoluția ta.
În opinia mea și creativitatea e tot personală pentru că ea ține de abilitatea noastră unică de-a ne permite să gândim posibilități atunci când ne uităm spre lume. Imaginația și capacitatea de-a genera idei, de-a ne reformula situații în favoarea noastră ține de un proces mental care implică creativitatea și care e specific tuturor oamenilor. Totuși, cât de conștienți suntem de acest mecanism?
REframe se află exact la întâlnirea dintre cele două: dezvoltarea individului și potențialul creativ al acestuia. REframe își asumă rolul de călăuză. De când am început acest workshop, din 2013 am căutat să luminăm conexiunea dintre ceea ce suntem și cee ce putem fi dacă ne explorăm un pic, dacă lăsăm la o parte ceea ce am fost învățați și ne uităm la ce posibilități putem avea. Setul de jocuri și exerciții pe care l-am elaborat împreună cu Raluca Mureșan, psiholog și coach din Cluj, a fost gândit în așa fel încât să facă apel la resursele interioare ale persoanei și nu la ceva fictiv la care acesta nu are acces. În 13 ediții am avut ocazia să cunosc destul de multe persoane și tipuri de personalități și pot spune că oricine și-a dat voie să se detașeze un timp de statutul său, de modalitățile automate de-a-și gândi problemele/scopurile, a găsit o serie de răspunsuri incredibile, a plecat încântat și REformulat.
Atunci când ne eliberăm mintea de convenții, de frici și de convingeri, când nu ne mai gândim la ce zice Gică(nume luat la întâmplare) de lângă noi și pătrundem în tezaurul nostru interior avem mari surprize, și se pare că mereu plăcute. Perspectivele asupra unei situații încep să se multiplice și rămânem uluiți de ce zace acolo înăuntrul nostru. Atunci e momentul când conștientizăm că singura limită devine imaginația, așa cum bine spunea Einstein și că soluțiile sunt numeroase. Procesul e bine să fie personal și asumat. Când gândim și acționăm creativ ne detașăm de emoțiile negative și ne dăm voie să zburăm dincolo de realitatea cu care am fost învățați și pe care o privim cu seriozitate, dintr-un singur unghi. Dar dacă am face și altfel lucrurile ce s-ar întâmpla?
Folosindu-ne de joacă, de întrebări și fiind curioși să vedem ce-i dincolo de ceea ce știm ni se modifică și modul cum acționăm și cum percepem lucrurile, situațiile.
Una dinte bucuriile pe care mi le oferă REframe e atunci când o persoană afirmă cu tărie la începutul workshop-ului: ”Eu nu sunt creativ(ă)” iar pe parcurs descoperă ce resurse minunate zac în ea/el, le conștientizează și pornește în aventura exploatării lor într-o direcție benefică, aș spune chiar salvatoare. În acele momente îmi trăiesc misiunea și sunt recunscător.
Păi, ca să gândești creativ trebuie să vrei mai mult de la tine, de la viața ta, nu te poți complace în propriul sistem rodat și erodat. De obicei gânditorii creativi sunt cei care vor să schimbe ceva în modul cum trăiesc și văd viața. Creativul de obicei este cel care ”revoluționeză”(la scară personală sau la nivel de comunitate) prin felul de-a interpreta și de-a-și crea propria viziune. Când ești creativ nu poți fi mulțumit cu ceea ce este. Trebuie mereu să adaugi sau să elimini altceva dintr-o necesitate interioară. Te înțeleg. Din acest motiv cauți mereu forme noi cu care să te identifici iar dacă nu le descoperi începi să le creezi cu mintea, apoi cu mâna ta.
În procesul de creație ești implicat cu toată ființa ta iar atunci când îți vezi lucrarea finalizată(indiferent că este un obiect, un proiect, o rezolvare a unei situații încordate) ești fericit.
Atunci simți cum crești pe dinauntru și cum poți realiza și mai mult. Cunosc sentimentul pentru că-l trăiesc constant și caut să-l hrănesc cu fiecare oportunitate.
Cred în creativitate la fel cum cred în propria conștiință și am să fac tot ce-mi stă în putință să dovedesc că ea, alături de credință, e soluția pentru orice.
Uneori oamenii care ne urmăresc au anumite rezerve în ce privește potențialul creativității și utilitatea ei. Cei care ajung la REfame își dau seama că ajung să creadă așa, neintenționat, ca efect al programării lor educaționale, familiale, adânc înfiripată în ei.
Mi-ar plăcea foarte mult să știu ce înseamnă pentru voi dezvoltarea personală, creatvitatea și cum credeți că se întâlnesc cele două.