Everything is fine

Ne facem griji mult prea ușor. Și toate le exagerăm.

Drame, nevoi, sau suferințe, cu mii de wați le-amplificăm.

Uităm să ne uităm în sus. Uităm că cerul ne unește.

Considerăm că am fost răi iar Dumnezeu ne pedepsește.
Ne punem des lumea în cârcă, vedem povară unde nu-i

Și nopțile nu le dormim de grija nici nu știu a cui.

Uităm că soarele răsare, indiferent de anotimp,

Același timp avem cu toții, dar toți urlăm că n-avem timp.
Ne umplem goluri interioare cu mărci de haine și mașini

Pentru moment trăim o stare de bucurie și de plini

Simțim ceva că ne lipsește și mergem către frigider

Ne săturăm, dar tot nu-i bine. Mâncarea noastră e în cer.

…………………………………………………………………………….

Am început să scriu de bine și iar sfârșesc dramatizând

Probabil m-am stresat prea mult să nu exprim ce am în gând.

Concluzia e că totu-i bine. Și Ieri a fost doar cum a fost.

Și Azi e pur așa cum este. Iar Mâine încă n-are rost.
Alte poezii și texte deosebite găsiți aici: http://dianaculic.wordpress.com/

 

Lasă un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *